Muntii Suhard se afla in partea centrala a grupei nordice a Carpatilor Orientali. Ocupa o suprafata de 305 km patrati si sunt orientati nord-vest – sud-est masurand in linie dreapta aproape 35 km. Sunt delimitati la nord-vest de Muntii Rodnei, in nord de Culmea Cearcanu – Zimbroslavele si Obcina Tapului, la nord-est si est de Culmea Tatarcii, in sud-est de Masivul Giumalau si Depresiunea Vatra Dornei, in sud de Depresiunea Dorna – Candreni, iar la vest de Muntii Bargaului.
      Din punct de vedere geologic Masivul Suhard a aparut in urma cutarilor scoartei terestre desfasurate in era secundara, fiind ca o prelungire sud-estica a samburelui cristalin al Muntilor Rodnei. Nucleul masivului este format din roci cristaline in mare parte. In partea nordica si centrala cristalinul se prezinta ca un anticlinal unde sunt si cele mai mari inaltimi. Apar aici sisturi mezometamorfice, iar marginile sunt alcatuite din sisturi epimetamorfice. Rocile sedimentare sunt alcatuite in special din sedimente triasice dispuse in sinclinalul Iacobeni si cretacice care apar la obarsia Runcului si a Somesului Mare. Formatiunile eocene ce apartin flisului transcarpatic sunt bine reprezentate in zona munteluiui Ousoru si pe flancul estic al masivului Suhard.
      Relieful este predominat de sisturi cristaline la fel ca si Muntii Rodnei. Ei nu depasesc altitudinea de 2000 m, cea inalta fiind 1932 m pe Varful Omu. Se prezinta ca o culme sinuasa unde se afla si cele mai mari cote. Se imparte in trei zone despartite de sei: Omu (1932 m) – prima se desfasoara intre Pasul Rotunda si Saua Diecilor, Faraoane (1715 m) in partea centrala cuprinsa intre Saua Diecilor si Saua dintre Picioru Stejii si Varful Iacob, Ousoru (1639 m) – a treia zona ce tine de la saua amintita inainte si Vatra Dornei.
    Climatul masivului este unul temperat continental aflat sub influenta nord atlantica. Temperarura medie anuala prezinta valori in functie de altitudine. La baza masivului media anuala poate fi intre 3 si 5 grade, iar odata cu cresterea in altitudine in jurul marilor varfuri media ajunge la 1 grad, iar pe Vf Omu poate ajunge la -2 grade. Precipitatiile medii anuale la baza ajung la 672 mm, iar in varful muntelui la 1400 mm. Vantul bate cu predominata din partea vestica cu o viteza medie anuala 4 m/s, iar maxima 35m/s.
       Hidrografic Muntii Suhard sunt aproape in totalitate in bazinul hidrografic al Bistritei, iar partea vestica apartine bazinului Somesului Mare unde isi are si obarsia. Principalele rauri ce strabat masivul sunt: Bistrita Aurie, Dorna, Cosna si Somesul Mare. In cadrul masivului gasim lacuri nivale aflate sub Vf Omu, Faraoane si Icoanei.
      Vegetatia este reprezentata in partea superioara de tufarisuri si pajisti subalpine cum ar fi jneapanul, ienuparul pitic, aninul de munte, smirdarul, afinul, merisorul de munte, parusca, paiusul, iarba vantului, firuta, pieptanita. Sub 1700 m gasim in parte paduri de molid, la care se adauga paltinul, zada, fagul, mesteacanul, salcia capreasca, socul rosu, coacazul de munte.
     Fauna este prezenta prin exemplare precum ursul, cerbul, capriorul, mistretul, rasul, lupul, vulpea, jderul, cocosul de munte, cocosul de mesteacan, vipera comuna, soparla de munte, pastravul, lipanul, lostrita.
      Solurile sunt reprezentate prin podzoluri humco feriiluviare, soluri brune acide, soluri brune podzolice.
    Caile de acces: in Muntii Suhard putem ajunge pe calea ferata Suceava – Campulung Moldovenesc- Vatra Dornei – Ilva Mica – Salva – Beclean pentru accesul pe partea estica si sudica. O alta varianta sunt caile rutiere: DN 1B pe partea nordica, DN 17D pe partea nord-vestica, DN 17 (E58) pe partea estica si sudica, DN17B pe partea sud -estica.