Muntii Rodnei sunt situati in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali, fiind cei mai inalti munti din aceasta grupa, cu altitudini ce depasesc frecvent 2000 m. Sunt delimitati la vest de Muntii Tibles, de Obcinele Bucovinei si Muntii Suhard la est, de Muntii Maramuresului la nord, de Dealurile Nasaudului la sud,  si de Muntii Bargaului la sud. Aceasta delimitare se observa cel mai bine daca alegem sa parcurgem traseul de creasta, de unde putem concluziona rapid delimitarea lor. Ca suprafata, ei ocupa circa 950 de km patrati. Cel mai inalt varf al acestui masiv este Pietrosul Rodnei cu 2303 m inaltime, urmat de Varful Ineu 2279 m, Buhaescu Mare 2257 m, Buhaescu Mic 2225 m, Vf Ineut 2222 m. Varfuri ce depasesc 2100 de metri sunt: Vf Puzdrele 2189 m, Vf Laptelui 2167 m, Vf Gargalau 2159 m, Vf Omului 2135 m, Vf Rebra 2119 m, Vf Claii 2117 m, Vf Rosu 2113 m, Vf La Cepe 2103 m. Varfuri ce depasesc 2000 m: Vf Repede 2074 m, Vf Gropilor 2063 m, Vf Coasta Neteda 2060 m, Vf Obarsia Rebrii 2055 m, Vf Tomnatec 2051 m, Vf Negoiasa Masa 2049 m,Vf Galatului 2048 m, Vf Cisa 2039 m, Vf Cormaia 20333 m, Vf La Catani 2025 m, Vf Tapului 2024 m, Vf Negoiasa Mica 2010 m, Momaia 2004 m, Vf Pietros 2004 m.
Masivul Rodnei este format in mare parte din sisturi cristaline orientate NV-SE, faliate puternic in nord si in sud. Portiunile vestice si sudice sunt acoperite cu formatiuni alcatuite in mare parte de gresii, marne, conglomerate si calcare ce au dat nastere unor pesteri cum ar fi: Pestera Izvorul Tausoarelor, Pestera Jgheabul lui Zalion, Pestera Zanelor, Pestera Maglei. In partea sudica apar si rocile eruptive ce se inscriu in morfologie prin maguri (Magura Mare, Magura Porcului, Magura Sangeorz).
Glaciatiunea cuaternara a contribuit in mod substantial in modelarea reliefului, fiind unul dintre masivele cu cea mai mare activitate din Carpatii Orientali, asemanatoare celor din Meridionali. O serie de formatiuni au luat nastere in urma activitatii glaciare cum ar fi: blocuri eratice si roci scrijelate, praguri in care s-au format superbe lacuri raspandite in circurile si vai glaciare ce stau de o parte si de alta a crestei, Pe partea nordica activitatea a fost mai intensa, unde de altfel gasim cele mai multe, 26 de circuri, intre varfurile Gropilor si Rosu: Pietrosu, Buhaescu, Repedea, Negoiescu, Cimpoiasa, Zanoaga, Bistrita Aurie, Putredu, Bila si Lala etc. Pe partea sudica sunt cantonate cateva circuri suspendate, cu extensii reduse, acoperite de pasuni, nefiind depistata nicio morena: Barsana, Gargalau, Mihaeasa, Caldarea de Vf Tapului. Sunt consemnati si cativa ghetari de platou, greu de depistat din cauza urmelor discrete lasate: Batrana, Rebra, Negoiasa, Gargalau, Coasta Neteda, Muntele Cailor.
Zonele predispuse avalanselor pe timp de iarna sunt: caldarea Iezer – Vf Pietrosu, Vf Buhaescu Mare si Buhaescu Mic, Rebra, Vf Cormaia, Vf Repede, Vf Negoiasa Mare si Negoiasa Mica, Vf Laptele. Iarna pentru diminuarea riscurilor se evita traseele de vara si se urmareste creasta matematica.
Muntii Rodnei au climat temperat continental cu influente nord-atlantice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre -1.5 grade la peste 2200 m, 0 grade la 2000 m, 2 grade la 1700 – 1800 m. Luna cea mai rece este ianuarie (valori medii -9 grade la peste 2200 m, iar cea mai calda iulie cu temperaturi de 17 grade in zona sudica si 14 – 15 grade in parte nordica.
Hidrografia masivului este bine reprezentata de numeroase rauri ce isi aduna apele din afluentii ce dreneaza masivul. Amintim aici: Somesu Mare format din confluenta paraielor Zmeu si Preluci, Cobaselul ce izvoraste de sub Varful Rosu, Izvorul Bailor format din confluenta Izvorului Bailor si Rosu, Aniesul format din Aniesul Mare si Aniesul Mic, Cormaia ce isi aduna apele din trei parti, Rebra ce izvoraste de sub Vf Rebra, Iza cu izvoarele pe versantul nordic al Batranei, Viseul ce izvoraste de sub Prislop, Negoiescu ce isi aduna apele de sub Vf Galatului si Vf Puzdrele, Repede, Pietrosul cu obarsia in Lacul iezerul, Bistrita Aurie cu obarsia in lacul Izvorul Bistritei. Lacurile prezente in Rodnei sunt putine ca numar si de mici dimensiuni fata de Masivele Fagaras sau Retezat. Dintre ele amintim: Lacul Cailor, Lacul La Carti, Lacurile Lala, Lacul Izvorul Bistritei, Lacul Iezerul Pietrosului, Taul Izei etc.
Vegetatia este reprezentata de smardar, afin, iarba neagra, strugurii ursului, merisor de munte, floarea de colt, bulbucul de munte, ghintura galbena, rusulita, opaita, paiusul, narcisa, zambrul, tisa,molidul, zada etc.
Fauna se remarca prin prezenta ursului, cerbului carpatin, capra neagra, mistretul, rasul, lupul, vulpea, jderul, cocosul de munte, acvila de camp, acvila tipatoare, huhurezul de padure, soarecele comun, serparul, lipanul, pastravul etc.
Caile de acces catre masivul Rodnei sunt numeroase datorita localitatilor aflate la baza muntelui. In partea vestica accesul se face pe DN 17C prin localitatile Telciu, Romuli, Dealul Stefanitei, Sacel sau pe Ruta CFR Beclean – Sighetul Marmatiei, in nord accesul se face pe DN 17C si DN 18 prin localitatile Moisei si Borsa, prin Pasul Prislop si Gura Lalei. In partea estica accesul este mai greoi, singurul drum de acces fiind DN 17D neasfaltat, intrarea in masiv facandu-se prin Pasul Rotunda. Partea sudica sta cel mai bine din punct de vedere al accesibilitatii. Localitatile Sant, Rodna, Anies, Cormaia, Sangeorz Bai, Parva sunt puncte de plecare pentru traseele sudice ale masivului. Prin DN 17D, DJ 172B sau ruta CFR Beclean – Ilva – Rodna se poate intra in localitatile enumerate mai sus.