Masivul Ceahlau este cel mai impresionant, iubit si vizitat munte din Carpatii Orientali. Nicolae Gane spunea ca Ceahalul este muntele imparat, este podoaba, poezia tarii, este izvorul tainic al legendelor si doinelor neamului nostru, este ochiul deschis asupra hotarelor mosiei stramosesti.
Cu o suprafata de 290 km patrati, este situat in partea centrala a Carpatilor Orientali, fiind delimitat de Valea Bistricioarei la nord, Valea Bicazului la sud, Valea Bistritei la est si vaile Bistra, Pinticului si Jidanului la vest.
Masivul Ceahlau este constituit din roci sedimentare detritice stratificate, cu grosimi si duritati diferite. O prezenta importanta o au marno – calcarele, marnele, argilele, gresiile si conglomeratele. Este alcatuit dintr-un sistem de culmi dispuse radial care converg catre cele doua varfuri cu cele mai mari altitudini Ocolasul Mare 1907 m si Varful Toaca 1904 m.
Clima este influentata de altitudine, daca la poale temperatura medie anuala este de 7 grade, odata cu cresterea altitudinii temperatura scade ajungnd la -1 grad temperatura medie anuala.
Apele curgatoare ce strabat masivul sunt Schit, Rapciunita, Tflic, Izvorul Alb, Secu, Izvorul Muntelui pe partea de est, varsandu-se in Lacul Izvorul Muntelui sau Raul Bistrita, pe partea de nord – vest Paraul Fantanii, Nican, Valea Rupturii colectate de Raul Bistricioara, iar pe partea de sud principalul colector al paraielor Chisirig, Neagra si Hamzoaia este Raul Bicaz.
Raurile Izvorul Muntelui si Bicazului sunt captate prin tuneluri si se varsa in Lacul Izvorul Muntelui. Lacul are o lungime de 35 km, o suprafata de 32.6 km patrati si o inaltime de 127 m. Constructia lui a inceput in 1950 si a fost dat in folosinta in 1960, principalii realizatori fiind inginer Dimitrie Leonida si sef de santier Adalbert Gilbert.
Flora este reprezentata de omag, vulturica de stanca, floarea de colt, sangele voinicului, papucul doamnei, ghintura galbena, vuitoarea, tulichina, foaia grasa, barba ungurului.
Fauna cuprinde specii precum cerbul, ursul brun, mistretul, rasul ,pisica salbatica,  vulpea, jderul, capra neagra, vulturul, cocosul de munte, ciocanitoarea neagra, tritonul carpatic.
Parcul national Ceahlau a fost contituit prin hotararea Consilului de Ministri nr 1625 din anul 1955. Limitele actuale sunt stabilite prin H.G nr 230 din 2003. Suprafata parcului este de 7.742,5 ha, scopul sau fiind preservarea peisajului, florei si a faunei. Accesul in parc se face prin achitarea unei taxe  la punctele de informare prezenta la intrarea in parc, si pe traseele marcate.
Pe partea de N – V si E accesul se face pe DN 15 prin pasul Tulghes. Pe partea de est, masivul este strabatut de DJ 155F, care se desprinde din DN 15 si face legatura intre localitatile Izvorul Muntelui – Durau – Ceahlau si Bistricioara. Dinspre Vatra Dornei accesul se face prin DN 17B pana in Poiana Teiului unde se intalneste cu DN 15, iar din Targu Neamt prin DN 15 B, Pe partea sudica DN 12 C (Gheorghieni – Bicaz) leaga localitatile Bicazu Ardelean , Neagra, Tasca si Hamzoaia.