Simbioza perfecta din Masivul Postavaru!
Perioada: 09 Ianuarie 2021
Traseu: Poiana Brasov – Valcelul lui Schmautz – Drumul Galben – Partia Sulinar – Partia Kanzel – Vf Postavaru – Cabana Postavaru – Pestera de Lapte – Poiana lui Drester – Poiana Brasov
Marcaj: Poiana Brasov – Valcelul lui Schmautz – Poiana lui Drester 
, Poiana Lui Drester – Lacul Ruia 
, Lacul Ruia – Partia Sulinar nemarcat, Varful Postavaru – Cabana Postavaru 
, Cabana Postavaru – Lacul Ruia – Refugiul Sulinar 
, Refugiul Sulinar – Pestera de Lapte – Poiana lui Drester , Poiana lui Drester – Poiana Brasov 
Timp de mers: Poiana Brasov – Valcelul lui Schmautz – Poiana Drester 25 minute, Poiana Drester – Lacul Ruia 1 ora 10 minute, Lacul Ruia – Partia Sulinar – Vf Postavaru 1 ora, Vf Postavaru – Cabana Postavaru 30 minute, Cabana Postavaru – Refugiul Sulinar – Pestera de Lapte – Poiana Drester 1 ora, Poiana Drester – Poiana Brasov 30 minute. Total 5 ore 45 minute cu pauze lungi.
Echipament: bocanci de iarna, ciorapi – 2 perechi, pantaloni softshell, bluza de corp – 2, geaca de ploaie si vant Goretex, geaca de puf, manusi – 2, lanterna frontala cu baterii de rezerva, cutit, folie de supravetuire, rucsac, ochelari de soare, crema de soare, alimente, smartphone dotat cu GPS si Glonass, baterie externa – 1, coltari, bete trekking, termos ceai.
Scurta descriere: Pornim din Poiana Brasov de pe Str Poiana lui Stechil pe Valcelul lui Schmautz, marcat punct albastru. Din Poiana Drester ne inscriem pe banda galbena pe un drum lejer presarat cu zapada din belsug pana ajungem la Lacul Ruia. De aici urcam pe marginea partiei Sulinar, atenti la schiori, pentru a ajunge pe Vf Postavaru. Din varf coboram pe traseul clasic cruce rosie pana la cabana cu acelasi nume. Dupa o pauza lunga de masa venim spre Lacul Ruia si, pe langa Partia Sulinar, coboram pe triunghi galben pana dam de indicatorul ce ne indruma spre Pestera de Lapte Urmeaza un urcus usor ce trece pe langa Refugiul Salvamont Sulinar si ne continuam periplu pe o poteca usoara pana ajungem la frumoasa Pestera de Lapte. De aici, nu mai avem mult pana ajungem in Poiana Drester, de unde continuam pe banda galbena pe un drum cu o panta accentuata si in care versantii par ca vin peste tine. In scurt timp dam de triunghi albastru si ajungem exact de unde am plecat, In Poiana Brasov.
Observatii: iarna, dupa ninsori abundente, inaintarea poate fi greoaie pe anumite sectoare (Valcelul lui Schmautz, Poiana Brasov – Poiana Drester pe banda galbena, Pestera de Lapte);
Pentru orientare folositi track-urile GPS, aplicatii recomandate: MapPlus (IOS), Locus Map (Android).
Max elevation: 1772 m
Min elevation: 1084 m
Total climbing: 976 m
Total descent: -976 m
Total time: 02:46:16
A nins abundent in ultimile zile si avem parte de zapada începând de pe la 1000 m. Cum în partea superioară, la peste 1800 m, nu prea era recomandat sa te aventurezi, alegem un traseu ceva mai lejer din Postavaru.
Suntem in Poiana Brasov in jur de ora 11:00 si o luam din loc pe Valcelul lui Schmautz pentru a ieși in drumul galben ce urca la Cabana Postavaru. Nu dureaza mult parcurgerea valcelului si dupa 25 de minute ne intersectam cu banda galbena. Zapada capătă consistentă mai mare, dar avem noroc pentru ca ne-au luat-o altii inainte si au facut urme. Avem o conditie fizica buna dupa cele doua ture de săptămana trecută, devorându-l in scurt timp si pe asta. Un traseu ușor ce merge pe un drum larg străjuit de copacii impodobiti in alb. Totul in jur era divin, iar soarele sfida prognoza data pentru ziua de azi, ceea ce nu avea decât sa ne bucure. Pe măsura ce înaintam, peisajele ne obligau sa scoatem des aparatele foto. Traseul il știam parțial pentru ca il coborasem intr-o vara pe o caldura infernala, cand ne duceam in Brasov pe Culmea Racadau.
Imediat ieșim la Lacul Ruia, de unde întâlnim tot mai mulți oameni, cu precădere schiori. Ne vine ideea de a urca direct spre varf fara a mai ajunge la cabana, ca, daca ne-am fi întins la masa, cu greu ne mai urneam spre el. Urcam pe lângă Pârtia Sulinar pe o zapada tare, inaintand cu usurinta. Frigul începe sa își arate coltii chiar daca soarele strălucea intens.
In nici 2 ore suntem pe varf si, dupa câteva poze, facem cale întoarsă, lăsându-ne pe cruce rosie la Cabana Postavaru. Fiind vacanta si, totodata, Crăciunul pe stil vechi, peste tot era aglomerat. Ne ia ceva timp cat stam la coada pentru a mânca, însă nu aveam încotro pentru ca aveam la mine doar ceai si biscuiți. Peisajele te lasa fara cuvinte, nu prea am avut parte de asa vreme in ultimii ani in Postavaru. Acum norocul avea sa fie cu noi. Mâncam bine si bem un Pepsi, însă frigul ne alunga dupa ceva timp, desi noi am mai fi stat.
Ocolim cabana si ne lăsam pana unde am venit, o perioada, apoi viram la stanga pe triunghi galben, pe lângă Partia Sulinar, pana când întâlnim indicatorul ce ne îndruma spre Peștera de Lapte. Avem o porțiune de urcat, trecând pe lângă refugiul salvamont si dupa 10 minute mergem pe o poteca lejera, atenți la unele porțiuni, pana ajungem la Peștera de Lapte. O peștera frumoasa in care intram vreo 30 metri. Nu era momentul sa o exploram pana in adâncuri, adică toți cei 170 metri, si ne întoarcem la traseul nostru care in câteva minute iese in Poiana Drester si in traseul pe care urcasem. Nu mai coboram pe Valcelul lui Schmauz si ținem banda galbena ce duce in poiana si mai departe la Pietrele lui Somolon prin Poiana Nisipului.
Aici panta devine supărătoare pentru genunchi, iar porțiunea de traseu ar crea ceva probleme la incarcaturi mari. Traseul ia aspect de vale in v, cu versanți înclinați, ce nu-l recomanda in anumite situații. Nu dureaza mult si dam de triunghi albastru si in 10 minute suntem la masina. Chiar ne-am bucurat de o zi autentica de iarna in care am avut o vreme neașteptat de buna si peisaje de basm .
Atentie! Datele au caracter informativ si nu sunt autorizate, neasumandu-ne niciun risc asupra erorilor. Datele pot fi modificate oricand.
