Invaluiti in ceata – Varful Ciucas
PERIOADA: 4 Martie 2018
Traseu: Fabrica de Apa Cheia – Valea Berii – Cabana Ciucas – Vf Ciucas si retur
Timp de mers: Fabrica de Apa – Cabana Ciucas 1 ora 45 minute, Cabana Ciucas – Vf Ciucas 1 ora 30 minute. Coborare Vf Ciucas – Cabana Ciucas 1 ora, Cabana Ciucas – Fabrica de Apa 1 ora
Marcaj: Fabrica de Apa – Valea Berii – Cabana Ciucas , Cabana Ciucas – Vf Ciucas
Distanta: 7.5 km urcare
Diferenta de nivel cumulata: 877 m urcare, 8 m coborare
Altitudinea minima 1061 m, altitudinea maxima 1954 m
Viteza de deplasare 2 km/h
Greutate rucsac 6 kg
Surse de apa: Cabana Ciucas, Izvorul Ioan Nicolae (iarna la temperaturi scazute poate ingheta)
Strat de zapada: 10 – 100 cm, zapada afanata ce se desprindea usor
Temperatura: -11 grade
Echipament: bocanci de iarna, ciorapi de iarna – 2 perechi, pantaloni lungi (gore-tex) – 2, polare – 1, bluza de corp – 2, geaca de ploaie si vant, geac de puf, manusi – 2, lanterna frontala, cutit, folie de supravetuire, rucsac, ochelari de soare, crema de soare, alimente, smartphone dotat cu GPS si Glonass, baterie externa – 1, bete de trekking, parazapezi, coltari (pot fi utili in unele momente)
Observatii: traseul este usor in prima parte, mediu dupa Cabana Ciucas, nu se recomanda iarna pe caderi insemnate de zapada si ceata. In partea superioara se poate aluneca.
Atentie: pentru siguranta folositi track-ul GPS, insa pe timp de iarna nu se urmareste tot timpul marcajul, orientarea se face la fata locului in functie de starea zapezii.
Max elevation: 1931 m
Min elevation: 1061 m
Total climbing: 908 m
Total descent: -39 m
Timp de trei saptamâni vremea instabila ne-a ținut departe de munte. Planul inițial pentru acest weekend era pentru Fagaras, însă vremea nu se preta la asa ceva. Alegem Ciucasul, intr-o tura de o zi cu plecare din Cheia. Suntem 10 persoane la start. De la Fabrica de Apa ne echipam imediat si pornim spre Cabana Ciucas pe Valea Berii. Drumul este lejer, zapada a fost data la o parte de cei de la cabana pentru a avea acces ușor cu masina. Urcam in voie, timpul de parcurgere este de vreo 2 ore, chiar mai putin. Pana la Fântâna lui Ioan Nicolae ajungem rapid, loc in care constatam ca trei avalanșe de padure au ajuns pana in drum. Nu știu cum si de unde s-ar fi format, dar au fost destul de mari. Probabil o acumulare de zapada pe stâncile aflate mai sus si cutremurele din ultimile zile au fost cauzele lor. Pe traseul turiștii încep sa mișune. Care urcau, care coborau. De la Fântâna lui Nicolae panta se accentuează, însă nu e bai, traseul este lejer, accesibil oricărui montaniard.
Ajungem repede la cabana, in nici doua ore suntem la masa, servind un ceai si o prăjitura. Dupa o pauza de 30 minute ne vedem in continuare de drum. Din ce aveam in fata, nu părea sa țină cu noi vremea. Ceata densa a învăluit muntele, abia daca vedeam la câțiva metri. Continuam asa pe urmele deja făcute, un lucru încurajator pentru ca stâlpii de iarna sunt rari, si am auzit de multe ori ca lumea s-a întors din cauza asta. Aruncam din când in când un ochi pe track. Pana ce se bifurca cele doua trasee, unul spre Saua Tigăilor si cel spre varf, înaintam bine. De aici încep problemele, vantul, ceata, zapada pe alocuri mare, ne testează limitele. Prin ceata abia se vedeau siluetele celor din spate, pe care ii așteptam când constatam ca am luat un avans mare. Traseul este practicabil oricând, dar trebuie putina atenție, ai ocazie sa aluneci in unele locuri. Betele sunt indispensabile, te ajuta mult. Cu asa vreme, chiar si daca stiam traseul cat de cat, cu greu iti dădeai seama pe unde te afli. Ajungem la Babe, si de aici nu mai avea sa fie mult.
In scurt timp suntem in varf pe un vant aprig. Facem uz de tot ce avem mai bun pentru a face intemperiei. Vantul iti tumefia fata, iar daca scoteai o mănușa simțeai ca niște cuțite iti intra in mâna. Senzația era de cel putin -20 grade. Nu pierdem mult timp aici, in asa condiții nu prea aveai cum.
Facem repejor cale întoarsă si coboram. Pierdem repede in altitudine si in scurt timp ajungem la cabana. Vremea a devenit putin mai prietenoasa la coborâre, din când in când puteam sa facem câte o poza. Aici luam o binemeritata pauza, ceva mai lunga. Aveam destul timp la dispoziție, la trei si ceva era in usa cabanei. Cabana arată bine, condițiile sunt dintre cele mai bune, cum ar trebui sa fie in 2018. Însă accesul ușor la cabana face ca in unele momente sa regreți ca ai trecut pe aici. Muzica si unii turiști te alunga repede. Acum nu a fost cazul.
Dupa o masa copioasa, căreia i-as acorda o nota mare din punct de vedere al calității, ne lăsam la fel de ușor spre mașini cum am urcat. Intr-o ora suntem acolo de unde am plecat de dimineața, la Fabrica de Apa. Ne luam rămas bun si plecam fiecare la casele noastre.
Atentie! Datele au caracter informativ si nu sunt autorizate, neasumandu-ne niciun risc asupra erorilor. Datele pot fi modificate oricand.