Posada – Florei – Piscul Cainelui | Muntii Baiului
Perioada: 3 Ianuarie 2023
Traseu: Posada – Florei – Doamna Tituleni – Piscul Cainelui – Sinaia
Marcaj: Posada – Piscul Cainelui 
Piscul Cainelui – Sinaia 
Timp de mers: 6 ore 30 minute
Echipament: bocanci trei sezoane, ciorapi – 2 perechi, pantaloni softshell, bluza de corp – 2, fleece – 1, geaca de ploaie si vant Goretex, geaca de puf, manusi – 3, lanterna frontala cu baterii de rezerva, cutit, folie de supravetuire, rucsac, ochelari de soare, alimente, smartphone dotat cu GPS si Glonass, baterie externa – 1, mini-coltari, bete trekking .
Observatii: traseul este moderat ca dificultate; iarna, cand sunt ninsori abundente, inaintarea poate fi greoaie;
Pentru orientare folositi track-ul GPS, aplicatii recomandate: MapPlus (IOS), Locus Map (Android).
Max elevation: 1635 m
Min elevation: 624 m
Total climbing: 1199 m
Total descent: -1037 m
Debutam in noul an cu o drumetie in Muntii Baiului. Desi suntem in a doua luna a iernii, avem niște temperaturi neobișnuit de ridicate. Am zice ca suntem in mai sau chiar iunie. Traseul propus pentru aceasta luna l-am mai facut, asa ca nu prezenta nicio necunoscută.
Din Posada urcam pe drumul forestier marcat cu banda rosie. Din câte țin eu minte, in trecut am mai scurtat traseul si am mers pe un marcaj vechi banda galbena. Acum nu ne complicam si tinem drumul pana la Refugiul Florei. Urcam in voie, avem rucsacuri usoare cu noi si pe o asa vreme era o placere sa mergi. La refugiu facem un mic ospăț si ne continuam drumul pe traseul de creasta al Baiului. Soarele ardea necontenit si îmi părea rău ca nu am luat tricoul cu maneca scurta. Chiar era cald.
Luam la rand varfurile Doamna Tituleni, Razoarele, Mierlele si pana ajungem pe Piscul Cainelui facem vreo 4 ore cu un mers lejer. Am fi avut timp sa urcam si pe Baiul Mare, insa nu toți erau intr-o forma fizica buna. Asa ca am preferat sa ne lasam in Sinaia. Tinem culmea si facem al doilea popas la stana aflată pe stanga versantului. Cam neîngrijita si parea nelocuita in ultimii anii. De aici mergem pe curba de nivel si dupa câteva poze cu Bucegiul intram in padure.
Urmeaza o portiune care ne va solicita putin genunchii si in scurt timp ajungem la cabana. Stim bine ca ea este privata, deci nu putem lua o pauza de masa sau un suc. Inca putin pe drumul pietruit si iesim in Gara CFR. De bun augur a fost acest antrenament la inceput de an pentru turele mai grele ce vor urma.
