Drumetie pe Clabucetele Predealului – Cabana Garbova
PERIOADA: 9 aprilie 2018
Echipa: Florin, Ionut, Marian
Traseu: Predeal – Partia de Sub Teleferic – Cabana Garbova – Partia Clabucet – Predeal
Timp de mers: 3 ore
Marcaj: Predeal – Partia de Sub Teleferic – Cabana Garbova nemarcat, Cabana Garbova – Partia Clabucet – Predeal 
Echipament: bocanci trei sezoane, ciorapi trei sezoane – 2 perechi, pantaloni lungi softshell – 2, polar – 1, geaca de ploaie si vant, manusi – 2, lanterna frontala, cutit, folie de supravetuire, rucsac, ochelari de soare, crema de soare, alimente, smartphone dotat cu GPS si Glonass, baterie externa – 1, bete de trekking, parazapezi.
Primăvara pare sa-si fi intrat in drepturi de vreo câteva zile. Daca acum doua saptamâni aveam iarna in toată regula, in ultimul timpul mercurul in termometre parca a explodat. Avalansele si curgerile de zapada sunt tot mai frecvente, asa ca, nu se merita sa te aventurezi prea sus. Nu aveam in plan nimic de Paști, pana m-a sunat Ionuț. Nu planuisem sa ne aventurăm mult, ci doar sa facem o plimbare in natura, sa ne bucuram de razele soarelui. Ne dam întâlnire in Predeal, eu veneam cu trenul, ei cu masina. Ma bucur din nou de confortul trenului Astra Trans Carpatic si in nici doua ore sunt la destinație. Ajung cu ceva timp înaintea lor si, pana vin ei, sorb o cafea ieftină de la o dugheana din gara. Stau pe banca si profit de soarele puternic inca de la orele dimineții. Pe banca se asează un nene trecut de 60 de ani, care face bani plasând turiști la diferite cabane pentru un comision modic. Se plânge de situatia din zona, lucrurile nu au mers foarte bine nici de Sarborile Pascale. In Predeal mare lucru nu ai ce face, inafara sezonului de schi, orașul este mort. Vile mărețe se ridica ca un munte in multe zone, stand goale in mare parte din an. Multe din ele sunt de vânzare, dar cine sa le ia. Daca te uiti in jur sau cunosti cat de cat orașul iti dai seama ca orașul nu promite mare lucru. Munții de aici sunt doar niște Clabucecte si pana ajungi la munti mai înalți si spectaculoși ai de mers. Doar pârtiile mai anima orașul timp de doua trei luni. Si alea probabil in scurt timp își vor mai restrânge activitatea, ținând cont ca zapada nu persista mult timp la altitudini de sub 1500 m.
Ajungem la baza pârtiilor si pornim pe terenul îmbibat de apa pe pârtia se sub telescaun. Luam in piept din prima panta, e si normal, una din condițiile proiectării unei pârtii este declivitatea terenului. Ne simteam bine, nu eram constrânși de nimic, vream doar sa ne relaxam. Traseul il făcusem acum doi ani in timpul sezonului de schi. Am urcat pana pe Clăbucetul Baiului coborând in Azuga. Acum intenționăm sa mergem doar pana la cabana. Nu luasem in calcul vârful. Pășim pe unde credem noi ca e mai bine, in multe locuri zapada nu se topise. Dupa ce tura am facut acum o săptămana, acum era joaca de copii. In scurt timp profitam de razele soarelui pe băncuțele de la începutul pârtiilor. Încep sa ajunga turiști din ce in ce mai mulți, mare parte din ei urcau cu telescaunul. Stam 15 minute la mese, comercianții dăduse bir cu fugiții, era aceeași atmosfera ca atunci când mergi la mare la sfârșitul sezonului. Ținem direcția spre Cabana Gârbova. Aici ne gândeam sa bem si sa mâncam ceva. Prețurile sunt cam mari pentru ce oferă cabana. Am fost in multe locuri din țara, dar parca aici mi s-a părut cel mai scump. Timp de 30 de minute stam in cabana, punem țara la cale. Facem planuri de viitor, unde mergem vara asta. Avem pe lista Ceahlau, Macin, Fagaras. Pe varf nu mai urcam, nu avea rost si nici chef dupa masa. Ne întindem pe iarba in bătaia soarelui. Astazi vremea era sublima. Pe durata traseului am avut ocazia de a savura Postavaru, Piatra Mare, Bucegiul si Piatra Craiului. Spre Bucegi ai o vedere divina, mai ales daca urmezi traseul prin padure marcat cu triunghi albastru. Sunt trei deschideri in care poți fotografia magnificul Bucegi. Acum doi ani aveam un binoclu cu care vedeam Cabana Omu.
Dupa relaxul din iarba, ne lăsam in locul din care am plecat. Pe traseu întâlnim des flori, nu prea le cunosc, nici nu prea am fost asa interesat la orele de biogeografie. Dupa poteca prin padure ieșim in Pârtia Clabucet pe unde merge si traseul marcat, coborând pe lângă ea. Plimbarea noastră ia sfârșit la ora 15:00. Cam asta a fost drumetia noastră in Clabucetele Predealului. Apropo, multi includ aceste trasee in Muntii Baiului, dar pana in Baiului trebuie sa iti mai tocesti călcâiele. Munții Baiului încep din Valea Azugii. Unii ii iau de multe ori separat, Munții Baiului si Munții Neamtului. Însă indiferent cum i-am lua, unde am fost noi, nu sunt nici unii, nici altii. In aceeași situație se afla si Cabana Diham si Poiana Izvoarelui. Niciuna nu se afla in Munții Bucegi.
Atentie! Datele au caracter informativ si nu sunt autorizate, neasumandu-ne niciun risc asupra erorilor. Datele pot fi modificate oricand.
