Cele mai impresionante creste montane din Romania
Crestele montane sunt principalele puncte de atractie pentru majoritatea montaniarzilor ce exploreaza aceasta forma de relief. Parcurgem cu drag padurile, vaile, admiram cascade, pesteri insa pentru cei mai multi dintre noi crestele reprezinta cel mai mare interes. Aceste proeminente spectaculoase ofera adrenalina, peisaje superbe si posbilitatea de a ajunge la inaltimi ce vor sa strapunga cerul. In cele ce urmeaza vom descrie cele mai impresionate custuri marcate din Romania pe care noi le-am parcurs in decursul anilor.
Creasta Fagarasului – cu o distanta de 93 km, cuprinsa intre Valea Oltului si Plaiul Foii, fiind si cea mai lunga din tara noastra, aceasta creasta ofera celui ce o parcurge ceea ce cauta: anduranta, peisaje spectaculoase, suspans. Pe ea gasim varfuri ce depasesc frecvent 2300 – 2400 m, muchii, sei adanci, lacuri glaciare. Vom atinge si doua din cele mai inalte varfuri Vf Negoiu si Vf Vistea, iar pentru Vf Moldoveanu, Vf Buteanu, Dara si Hartopul Darei vom fi nevoiti sa ne abatem putin din traseu in caz ca vrem sa le adaugam in palmares. Sunt multe de scris la aceasta creasta ce se aseamana cu dintii unui fierastrau, pentru ca, dupa cum spuneam, avem multe obiective importante pe ea ce merita vazute macar o data in viata. Pe langa varfurile descrise ceva mai sus, trecem pe langa glaciare sau avem ocazia de a le admira de sus, enumerand aici Lacul Avrig, Lacul Caltun, Lacul Balea, Lacul Capra, Lacul Podul Giurgiului, Lacul Podragu, Lacul Urlea. Orientata est-vest, pentru a o parcurge avem nevoie de mai multe zile, totul fiind in functie de pregatirea fizica, experienta si ce incarcatura avem cu noi. Alte superlative pe care le putem adauga aici sunt: Custura Saratii (cea mai periculoasa portiune marcata), Strunga Dracului (momentan inchisa), La Trei Pasi de Moarte, Varful Laita – Laitel, Varfurile Galbena – Galasescu, etc. Asa ca, daca va incumetati sa strabateti Creasta Fagarasului, trebuie sa va informati foarte bine asupra traseului, deoarcele provocari sunt multe, avand nevoie de multa dibacie pentru a o parcurge.
Creasta Pietrei Craiului – o creasta scurta, dar care te tine in suspans pe tot parcursul ei, pentru ca intre Saua Fuduri si Saua Crapaturii inatlnim des portiuni accidentate sculpatate in calcar, care ne vor pune la incercare pregatirea fizica si tehnica. Sunt multe pasaje expuse in care un pas gresit poate fi fatal. Dar ce este greu, este si frumos. Privelistea pe care o ai cand iti ies in cale Timbalele, Vf La Om, Vf Ascutit, Vf Lespezi nu o gasesti oriunde. Ea poate fi parcursa fie impartita in trei etape, fara a include partea mai putin interesanta dintre Podu Dambovitei si Saua Funduri, adica Saua Crapaturii – Vf Ascutit, Vf Ascutit, Vf La Om si Vf La Om – Saua Funduri, fie intr-o singura zi de cei cu experienta. In concluzie, aceasta bijuterie ne ofera peisaje frumoase, adrenalina si, daca avem noroc, putem intalni capre negre si flori de colt, doua dintre speciile protejate ale parcului.
Creasta Retezatului – nu prea este cunoscuta sub aceasta denumire, insa daca vom pleca din Uricani, via Curmatura Tulisa, si continuand spre Vf Custura, vom avea ocazia sa urcam pe doua dintre cele mai inalte varfuri din tara noastra, Vf Peleaga 2509 si Vf Papusa 2508 m. Apoi inaintam pe Coltii Pelegii, urcand si coborand Varful Custura Bucurei, iar din Curmatura Bucurei avem inca trei varfuri impresionante: Bucura 1, Bucura 2, Vf Retezat. Ne lasam la vale spre Rausor prin Culmea Lolaia si am parcurs un traseu de creasta ce-l propulseaza in topul celor frumoase culmi montane. Dar asta nu e tot, deoarece Retezatul este locul in care gasim cele mai multe lacuri glaciare si parcurgand traseul vom avea ocazia sa admiram Taul Custura Mare, Taurile din Valea Rea, Lacul Bucura, Taul Stevia etc.
Creeasta Rodnei – cu o lungime de 58 m si o diferenta de nivel de 3400 m, cuprinsa intre Pasul Setref si Pasul Rotunda, creasta Muntilor Rodnei este un adevarat labirint. Labirint de varfuri si sei ce trebuie urcate si coborate cu sudoare pentru a avea parte de ele. Portiunea cea mai frumoasa este intre Saua Batrana si Saua Gajei, in care vom infrunta Vf Rebrii, Cormaia, Laptelui, Gargalau, Vf Omului, Coasta Neteda, Ineut. Din pacate Vf Pietrosul Rodnei si Vf Ineu nu sunt pe ea si va trebui sa ne abatem daca vrem sa le atingem, cel mai usor fiind Vf Ineu.
Creasta Parangului – are aproape 36 km din Petrosani pana in Curmatura Oltetului, dar partea cea mai interesanta este cea dintre Statiunea Parang si Saua Urdele. Urcam intai pe Parangul Mic, trecem de Vf Badea si, pe masura ce urcam, panta se amplica, avand in fata noastra Vf Carja, urmat de Gemanarea si Stoenita, ca in scurt timp sa ajungem pe cel mai inalt varf – Parangul Mare (2509 m). Creasta continua in aceeasi nota, ba mai mult, ni se ivesc pe partea stanga cateva lacuri ce nu pot fi trecute usor cu vederea. Mandra, Rosiile, Gheresul, Zanoaga Mare sunt lacuri glaciare ce sporesc frumusetea Parangului. Alte provocari pe care le intalnim dupa Vf Parang sunt varfurile Gruiu, Paclesa, Lesul, Setea Mica, Setea Mare, Plescoaia, Mohorul, Iezerul. Chiar daca noi am prezentat ca portiunea Carja – Saua Urdele ar fi cea mai interesanta, nu inseamna ca nu merita sa continuam si mai departe. Cu niste culmi ceva mai domoale, vom urca cateva varfuri interesante din care putem admira Muntii Lotrului sau Muntii Capatanii.
Creasta Oslei – o creasta scurta, in mare parte nemarcata, ce face parte din Muntii Valcan. Din pacate a cam fost uitata de cei ce administreaza zona si abia daca mai gasim ici-colo cate un marcaj banda rosie. Prin Culmea Ursului ne conectam la ea in Varful Coada Oslei. Se poate parcurge si Creasta Oslitei, dar este ceva mai salbatica si ai nevoie de bune cunostinte de orientare, pentru ca nu avem o poteca evidentiata si nici marcaj. Asadar, popositi pe Coada Oslei, coboram intr-o mica sa si apoi luam la rand fiecare poreminenta calcaroasa. Pe alocuri accidentata, suntem atenti sa nu facem un pas gresit si ne indreptam spre Cuiul Popii. Multe detalii nu prea sunt despre acest masiv, iar urmatorul obiectiv pe care il consemnam pe harta este Vf Oslea, cel mai inalt din creasta. Continuam in aceasta nota si ne bucuram de privelistea ce ni se ofera spre Muntii Godeanu, Muntii Piule&Iorgovanu si Muntii Retezat. De pe Oslea ne lasam pe langa Varful Pestisanu si coboram in Pasul Cerna Jiu prin Culmea Sarba. Totul dureaza vreo 7 – 8 ore, iar daca vreti sa va aventurati pe Creasta Oslei cautati in site-ul nostru tura noastra din vara anului 2020.
Creasta Buila&Vanturarita – multi o asemanea cu Creasta Pietrei Craiului. Aceeasi structura de roci, dar ceva mai scurta, o putem include si pe ea in topul preferintelor noastre. Nu este chiar ca in Piatra Craiului, dar avem cateva pasaje frumoase, mai ales pe partea estica, intre Vanturarta Mare si Curmatura Oale. Varfurile Vanturarita Mare, Buila, Albu, Pietrei, Curmatura Builei sunt principalele atractii pentru cei ce-i calca poteca.
Culmea Plesa – Piule – putini se perinda prin Masivul Piule sau Retezatul Mic cum i se mai spune. Cu o structura calcaroasa, Creasa Plesa – Piule este superba. Urcam din Valea Jiului de Vest pe un traseu lung pana iesim in Culmea Plesa. De aici incep sa apara formele calcaroase ce devin tot mai interesante pe masura ce inaintam. Avem o perspectiva buna spre Creasta Oslei, iar cand facem trecerea in Creasta Piule, Retezatul e al nostru. Avem cateva pasaje expuse pe care pasim atenti si daca avem noroc vom gasi si flori de colt sau capre negre.
Creasta Bucsoiului Mare – Vf Omu – propriu-zis Muntii Bucegi nu au o creasta care sa-i defineasca. Formati din doua abrupturi ce converg in Varful Omu, cele doua culmi se prezinta mai degraba ca doua platouri. Dar avem o mica portiune de creasta intre Bucsoiu Mare si Vf Omu care compenseara oarecum lipsa unei creste lungi cum au celelalte masive inalte. Urcand de la Prepeleac, iesim imediat in golul alpin si ne avantam spre Culmea Bucsoiului, pe alocuri accidentata. Ajunsi in ea, nu ne ramane decat sa admiram ce avem in jur, privind des spre vaile pe care le avem de o parte si de alta a ei. Valea Malaiestilor este divina, la fel si Valea Morarului, iar cand ajungem pe cel mai inalt varf, Varful Omu, avem perspectiva frumoasa spre Valea Cerbului si Valea Gaura. Deci, urcam pe Bucsoiul Mare, in care, cu putin noroc, vom gasi flori de colt. De aici se desprinde o alta creasta superba, Creasta Balaurului sau Creasta Bucsoiului Mic, recomandata celor cu experienta si pe care vom gasi un taram de flori de colt. Din varf descindem metri buni in Saua Bucsoiului, ca mai apoi sa urcam spre Varful Omu. Nu departe de el se afla alt varf de peste 2500 m, si anume Varful Bucura Dumbrava sau Varful Ocolit. Putem continua pe Culmea Doamnele daca tot ne plac crestele, pana ajungem pe Vf Batrana, dar pe o culme ceva mai domoala cu aspect de platou.
Creasta Biliana – Arjana – nu ai spune ca la 1500 m ar putea o culmea asa spectaculoasa, cu portiuni ce iti dau palpitatii. Trecand de catunele Dobraia si Poiana Lunga, ne lasam la un moment dat in dreapta, pe banda rosie, urcand o culme inierbata care pe parcurs se schimba si devine calcaroasa. Pietrele fug usor de sub picioare si pana iesim in creasta tragem ceva de noi. Mergem pe culmea ingusta pe alocuri accidentata si pasim cu atentie. Avem de depasit Varfurile Biliana si Zascol, iar in curand viram la stanga pentru a ajunge pe Varful Arjana. Nu este lunga creasta, dar in conditii de umezeala ar pune ceva probleme. Peisajul este superb si merita efortul depus.
Atentie! Articolul se bazeza pe informatii stranse de-a lungul anilor de pe traseele marcate parcurse de noi pe timp de vara. Interpretarile, opiniile pot sa difere de la caz la caz, in functie de pregatirea, experienta si ceea ce cauta fiecare montaniard atunci cand merge pe munte.
