Muntii Baiului sunt munti ceva mai prietenosi cu noi pe timp de iarna si, astfel, putem accede pe unele trasee fara a intampina dificultati tehnice. Chiar si asa, tot trebuie sa tinem cont de cateva aspecte legate de stratul de zapada sau de vreme. Pe o vreme inchisa, cu ceata, ne putem rataci cu usurinta, pe o zapada cazuta in strat mare inaintarea poate fi greoaie, parasirea culmii matematice poate declansa deplasari de zapada, asa ca trebuie sa ne informam bine din timp asupra traseului pe care vrem sa-l facem. Pe langa experienta pe timp de iarna, trebuie sa avem o conditie fizica buna si, bineinteles, echipament minim adecvat unei ture de iarna (bete trekking, coltari, rachete de zapada, GPS sau Smartphone cu track-ul salvat). In cazul echipamentului minim adecvat, am facut referire doar la cel tehnic. Este clar ca nu trebuie sa ne lipseasca bocancii de iarna, haine groase, accesoriile (manusi, caciula, cagula, ochelari), alimente, trusa de prima ajutor etc. In cele ce urmeaza, vom da cateva exemple de trasee ce pot fi parcurse in anotimpul alb de cei cu ceva experienta pe timp de iarna si o conditie fizica buna. 

Sinaia – Piscul Cainelui – un traseu care incepe pe un drum forestier ce urca la Cabana Piscul Cainelui, acum iesita din circuitul turistic, dupa care, in scurt timp, urca intr-o panta accentuata, care, atunci cand avem zapada mare, poate fi solicitanta si pecare, cand avem gheata, se poate aluneca usor, fiind recomandati niste mini coltari. La iesirea in golul alpin, avem o culme prelunga pe care, in zone adapostite, pot fi caderi insemnate de zapada, iar in unele locuri zapada poate fi spulberata facilitand urcusul. Din varf avem varianta de continua in stanga sau in dreapta, pe Culmea Baiului, dar vom da mai multe detalii cand vom descrie si acest traseu. 

Echipament tehnic recomandat: bete trekking, mini coltari, rachete in partea superioara.

Sinaia – Cumpatu – Baiul Mare – un traseu pe care il recomandam celor cu ceva mai multa experienta pentru ca prezinta probleme de orientare in prima parte, fiind recomandat un track GPS dupa ca sa ne ghidam. Iesiti din padure, vom merge pe o culme prelunga pana iesim pe Vf Baiul Mare. Daca avem parte de zapada mare, niste rachete de zapada ar fi minunate pe acest traseu nemarcat. 

Echipament tehnic recomandat: bete trekking, mini coltari, rachete in partea superioara.

Busteni – Culmea Zamora – Baiutu un traseu ceva mai lung pentru ca avem de urmarit drumul forestier prin padure pana ajungem la stana din Zamora. Pana aici nu avem nicio problema, insa, dupa ce ne inscriem pe culme, trebuie sa ne luptam cu o panta ceva mai iclinata si cu zapada sau gheata de pe traseu. Nu este un traseu dificil, dar pentru siguranta putem folosi coltarii. Fiind o culme in bataia in vantului, intalnim des portiuni de gheata acopera de un strat usor de zapada ce poate fi inselator.

Echipament tehnic recomandat: bete trekking, coltari

Azuga – Vf Urechea – Vf Cazacu un traseu frumos de iarna ce poate fi scurtat de Gondola in caz ca vrem sa continuam pe Culmea Baiului sau alt traseu, evitand, astfel, drumul lung prin padure pana iesim la Popasul Uriasilor. De la Popas ne inscriem pe culmea matematica si nu pe traseul marcat, depasind cele doua varfuri, Urechea si Dutca. Nu mai avem mult si ajungem pe Vf Cazacu de unde avem o panorama superba spre Muntii Bucegi.

Echipament tehnic recomandat: bete trekking, mini coltari sau coltari

Azuga – Poteca Afinarilor – Culmea Urechea – Vf Urechea – un traseu marcat partial, care pleaca din capatul orasului, de langa partia Cazacu pe un drum cicloturistic. La un moment dat, intalnim Poteca Afinarilor marcata cu punct rosu pana iese din padure. In unele locuri avem o panta accentuata ce poate fi greoaie pe o zapada mare si iesim pe culme, unde, la fel, zapada poate fi consistenta, facand anevoioasa ascensiunea. Continuam pe ea pana dam de o stana pozitionata perfect pentru a avea niste peisaje superbe. In continuare, tinem culmea pana pe Urechea si nu ne lasam pacaliti de drumul ce ne scoate la partiile de schi. 

Echipament tehnic recomandat: bete trekking, mini coltari, rachete in partea superioara

Culmea Baiului intre Piscul Cainelui si Vf Cazacu – portiunea cel mai des frecventa care, bineinteles, poate continua atat spre Posada, cat si spre Vf Neamtului in functie de pregatirea fiecaruia. De pe Caine avem de depasit Varfurile Draganu, Baiul Mare, Baiul Mic, Baiutu. Distanta este considerabila pe timp de iarna. Daca a nins mult, inaintarea pate fi greoaie si trebuie sa ne calculam bine timpul pentru a nu fi depasiti de traseu, mai ales ca ziua este scurta in lunile de iarna. Avem norocul ca avem trasee de retragere si putem renunta oricand, in caz ca aventura nu decurge asa cum ne-am propus. Trebuie sa amintim ca vom tine mereu creasta matematica in caz ca avem incarcaturi mari sau ninsori recente. Alti factori de risc pe care trebuie sa ii luam in seama sunt vantul si ceata, care, coroborate cu zapada si lipsa punctelor de reper, pot forma white-out-ul.

Echipament tehnic recomandat: bete trekking, mini coltari, rachete in partea superioara

Azuga – Clabucetul Taurului – Predeal un traseu aflat in Clabucetele Predealului, ideal pentru incepatori, ce porneste din drumul national, urmand o poteca prietenoasa prin padure. Pe traseu, gasim mici poienite, unde zapada poate fi mai mare si exista posibilitatea de a afunda in ea. La fel si la iesirea din padure, loc in care intalnim si celalalt traseu ce urca din Azuga, marcat cu punct albastru si care are o panta cu cateva grade in plus. Nu este rau sa avem la noi o pereche de mini coltari, pentru ca traseul (punct albastru) poate avea gheata pe el. Ajunsi pe varf, avem doua posibilitati de a cobori. In stanga, prin padure, pe traseul ce intersecteaza partia Clabucet sau pe culme, pe langa Partia Subteleferic. 

Atentie! Datele au caracter informativ si nu sunt autorizate. Conditiile din teren pot sa difere de la o zi la alta in functie de vreme si stratul de zapada. Orice traseu de iarna poate deveni periculos in caz de ninsori abundente, viscol, doboraturi de copaci, cresteri bruste de temperatura. Traseele de iarna, mai ales cele de la altitudine, sunt destinate celor cu experienta, cu o conditie fizica buna si cu echipament adecvat. Traseele de iarna pot sa difere de cele de vara, nu se urmareste intotdeauna marcajul ci traseul cel mai sigur. Se evita taierea pantelor, indeosebi cele cu inclinatie intre 25 – 45 grade (se pot declansa avalanse). Totodata, timpul parcurs poate sa difere de cel de vara in functie de stratul de zapada. Informati-va corect din mai multe surse, solicitati mai multe informatii de la Serviciul Salvamont.