Desfășurarea unei activități montane de tip drumetie, alergare montana, mountain bike, alpinism, via ferrata presupune expunerea la un risc mult mai mare fata de alte activități sportive intreprinse alte unitati de relief precum podis, deal, campie. Terenul accidentat, animalele sălbatice, fenomene meteorologice extreme, procese de deplasare în masa precum avalansele de zapada, de pietre, viiturile sunt cateva dintre pericolele la care factorul de risc creste exponențial in unele momente. De aceea, trebuie sa le cunoaștem și sa le diminuam pe cât posibil pentru a nu cădea victime lor. 
     Nu le-am scris in ordine, desi ne-am putea uita in urma sa vedem care au fost principalele cauze ale accidentelor din zona montana.

Ploi insotite de descarcari electrice – cand mergem pe crestele expuse din Fagaras, Piatra Craiului vom vedea multe cruci a montaniarzilor morți din cauza fulgerelor. Stim foarte bine ca acest fenomen meteo lovește adesea varfurile proeminente, stâncile, copacii izolati. Ce putem face pentru nu a cădea victime lor? In primul rand, atunci cand stim ca sunt anunțate cu mare probabilitate, va trebui sa le evitam, adica sa renuntam la tura. Daca suntem pe munte și vedem ca un astfel de iures se stârnește, trebuie sa coboram cat mai repede din zonele expuse, pe un teren cat mai plat, așteptând in poziția ghemuit, pe varfuri, cu călcâiele lipite.

Avalansele – deplasarea maselor de zapada pe pante suficient de inclinate si fara coeziune. Evitarea acestui pericol presupune sa avem cateva informații precise despre locul in care mergem. Stratul de zapada, temperatura, daca a nins recent, cresteri bruste de temperatura, placi de vant. Pe baza acestor indicatori, ANM întocmește un buletin nivometeorologic, în care ne spune gradul de la 1 la 5. Ce trece de 3, prezinta un risc insemnat si trebuie sa evitam deplasarea pe vai, pante cu înclinație mare, pe curbe de nivel. Pe creste vom avea grija la cornise. In zone alpine, este indicat sa mergem pe o vreme buna, cat decat stabila, in care vizibilitatea sa ne ajute sa ne orientam. Stim foarte ca bine ca in anotimpul alb peisajul se schimba iar punctele de reper pot lua un alt aspect, făcând grea orientarea si deplasarea. Totodata, kitul de avalansa si rucsacul cu airbag sunt foarte utile în astfel de ture alpine. 

Terenul accidentat – fie ca e iarna, fie ca e vara, anumite trasee prezinta un risc mai mare de accident din cauza terenului. Creste inguste, hornuri, portiuni expuse, grohotis instabil si altele pot fi cauzele unor accidente nedorite care pot duce chiar la deces. Asadar, ne vom informa bine asupra traseului si il vom adapta in functie de cunoștințele noastre, capacitatea fizica si echipamentul din dotare. Bocanci aderenți, coltari, piolet, casca, ham, bete trekking, o coarda niste anouri, o cordelina sunt piese pe care trebuie sa le avem la noi, adaptate, bineinteles, sezonului. 

Epuizarea fizica si lipsa de experienta – sunt mulți care se aventureaza pe trasee lungi, dificile fara a-si cunoaștere limitele si apoi, pe la jumătatea traseului, isi dau seama ca s-au angajat intr-o tura peste capacitățile lor fizice. Panta, portiunile expuse, distanta, diferenta de nivel, zapada, ploaia, toate cresc dificultatea unui traseu de care nu ne dam seama la inceput daca nu avem pregatire fizica buna si experienta. In concluzie, daca stim ca suntem începători nu trebuie sa pornim pe astfel de trasee. Informații sunt destule in mediul online, iar un telefon la Salvamont nu strica.

Animalele sălbatice, in zona montana putem intalni animale salbatice precum ursul, lupul, linxul, vipera, cocosul de munte, cerbul, capra neagra, vulpea etc. Principalele pericole pot veni din partea ursului, al viperelor si mai rar al lupilor. In general, ele nu ataca omul, insa pot fi situatii neprevazute pe care trebuie sa le evitam. Vom incerca sa nu parasim potecile turistice, sa mergem însoțiți si de alte persoane, sa ne facem simtita prezenta atunci cand mergem intr-o zona suspecta precum tufarisuri sau grote. Atunci cand campam la cort, sa evitam a tine mancarea in el, sa evitam plasarea lui in zone izolate sau in padure. 

Echipamentul – unul dintre elementele ce contribuie la o tura reusita este echipamentul. Nu este prea plăcut sa mergem toată ziua uzi, sa suferim de frig, sa alunecam usor. Daca la baza, atunci cand plecam pe traseu, este cald și bine, vremea se poate schimba radical in cateva clipe. Temperatura poate scădea simtitor in scurt timp, iar daca tu ai o bluza de bumbac si esti transpirat, s-ar putea sa nu iti fie prea bine. Imediat se poate instala hiportermia si vei avea nevoie de ajutor. Alt caz poate fi atunci cand dai de un teren accidentat si tu ai o încălțăminte neadecvata, avand mari sanse sa aluneci. Daca la urcare urci mai usor, te mai agăți de un copac, la coborare va fi un chin sau vei ramane blocat. Pentru a nu avea astfel de neplăceri si nu a-i pune pe altii pe drumuri, este indicat sa ai un echipament optim pentru tura pe care vrei sa o faci. Bocanci de munte aderenti, haine de ploaie, haine groase, gen polar sau geaca puf, un cuțit, o lanterna frontala cu baterii de rezerva, o folie de supravetuire. 

Deshidratarea, un factor important in angrenajul unei ture. Organismul, la efort ceva mai intens, consuma multa energie, iar principala resursa a organismului care se elimina este apa. Neavand suficienta la noi sau surse de apa potabila, cabane de unde sa cumparam, s-ar putea sa se instaleze dezhidratarea. Un incovenient cu care m-am confruntat si eu, si care nu este prea placut. 

Mersul pe timp de noapte presupune un risc mai mare. Vizibiltatea scade simțitor si orientarea devine mult mai greoaie. Marcajele pot fi trecute neobservate, poteca se pierde usor, animalele sălbatice au activitate mai intensa. Va trebui sa fim cu ochii în patru, sa avem la noi lanterna frontala si un simt bun al orientării. Din cand in cand ne facem simtita prezenta pentru a da nas în nas cu vreo sălbăticiune.

Vremea nefavorabila – nu numai ploile torentiale insotite de descarcari electrice sunt periculoase pe munte. Ceata, vantul, ploile, ninsori viscolite sunt si ele cateva aspecte de care trebuie sa tinem cont, pentru ca prezenta lor inseamna un grad de risc mult mare decât atunci cand avem o vreme frumoasa. Cand sunt anunțate astfel de fenomene va trebui sa știm sa adaptam traseul si chiar sa renuntam in caz ca ele sunt anunțate ca fiind extreme. 

Cainii de la stana – in Romania, inca se practica pășunatul pe mai toate masivele montane, iar prezenta turmelor oile presupune si păzirea lor de către caini. Aceștia pot fi in număr mare si agresivi, mai ales daca ne apropiem de ei. Asa ca vom evita pe cat posibil sa trecem pe lângă stane si daca o facem sa fim și noi in numar mare si sa stam calmi, evitând atatarea lor. Sa avem la noi bete de trekking si poate ceva de mancare pe care sa le-o aruncam in speranta ca le vom distrage atentia.

Alte pericole pot fi: viiturile, doboraturile de copaci, strat mare de zapada, caderi de pietre.

Asadar, tinand cont de cele enumerate mai sus, va trebui sa ne informam temeinic in privinta vremii, dificultatii traseului, fenomenelor extreme, prezenta animalelor salbatice si vom adapta tura in functie de experienta si pregatirea noastra fizica, utilizand echipamentul adecvat atunci cand vrem sa plecam pe munte. Asa cum spuneam mai sus, avem destule surse de informare si este recomandat sa apelam la ele ori de cate ori este nevoie, chiar daca avem mai multa experienta.