Recomandari pe timp de iarna
Iarna este un anotimp capricios pe munte unde, de cele mai multe ori, experienta, pregatirea fizica si echipamentul isi spun cuvantul. Daca pe timp de vara poți ajunge cu ușurintă in cele mai înalte zone de la noi din țara, pe timp de iarna se schimba complet configurația muntelui. Când ne programam o ieșire pe munte pe timp de iarna, trebuie sa avem in vedere câteva aspecte importante pentru a ne scuti de eventuale neplăceri.
Ziua este mult mai scurta in aceasta perioada si intr-o drumetie ce se întinde pe mai multe ore te poate prinde noaptea, mai ales ca in acest anotimp sunt multe situații neprevăzute care le vom descrie in continuare.
Zapada este cel mai important factor de care trebuie sa luam seama, cu precadere in zonele alpine, unde cantitățile de precipitații sunt mai mari, iar pericolul este iminent. Cu cat este mai mare, mersul devine mai greoi, contribuind decisiv in angrenajul turei. O tura de 4-5 ore pe timp de vara se poate transforma lejer intr-o tura dificila de 7-8 ore atunci când zapada are un strat consistent. Zone adăpostite in care se pot acumula cantități mari de zapada, vai adânci unde dinamica, panta, utilizarea terenurilor, orientarea versanților pot favoriza apariția proceselor de tip avalanșa, creste înguste in care se pot forma cornise înșelătoare sau in care te poți dezechilibra ușor, sunt câteva din pericolele care te pasc in acest anotimp.
Avalansele reprezintă cel mai mare pericol pe timp de iarna. Văile sau versantii cu o panta de peste 25 grade, cu un teren in care predomina pășunile, pajiștile si o orientare in care soarele bate o lunga perioada de timp (in lunile Martie, Aprilie și Mai), sunt zonele cele mai predispuse acestor procese dinamice fatale in multe cazuri. Bineînțeles ca au apărut multe echipamente (dva, sonda, lopata, rucsac airbag) ce pot fi utile in cazul producerii unei avalanse sau sunt diverse cursuri care te învață cum sa citești zapada sau cum sa te salvezi din asfel de situații, însă de multe ori nu prea se potrivește socoteala de acasa cu cea din târg. Una e sa faci o simulare care este controlată si care iti oferă o oarecare siguranța si alta sa fii in fata faptului împlinit. Asa ca daca tu consideri ca esti cu experiența si ai cel mai bun echipament s-ar putea sa te înșeli, cea mai buna metoda de a scapă dintr-o avalanșa este sa o eviti, adică sa nu mergi in locul in care știi ca pericolul este mare. In proporții mari in cazurile producerii unui astfel de proces consecințele au fost fatale, multe din cazuri întâmplându-se la cei cu experiența ce cred ca au destule cunostinte pentru a dribla acest pericol. Buletinul nivologic emis de ANM sau avertizările venite din partea Salvamontului trebuie luate in calcul si ele inainte de a pleca in tura.
Vremea este importanta in orice anotimp, in special iarna când temperaturile sunt scăzute, precipitațiile sub forma de ninsoare, viscolul, ceata pot fi cauza unor întâmplări nefericite. Poți intra in hiportermie in scurt timp, mai ales la lăsarea serii, poți pierde cu ușurintă traseul pentru ca multe din marcaje sunt pe pietre, iar poteca este acoperită de zapada. Un factor determinat poate fi vizibilitatea, atunci când nu vezi nimic in fata ochilor, iarna e cam greu sa te orientezi. Te poți trezi intr-un loc expus accidentelor fara sa iti dai seama, asa ca, daca ai perspectiva asupra zonei, poți evalua rapid eventualele pericole. In cazul in care a nins de curând sau se anunța cod de viscol si ninsoare, ar fi indicat sa renunți la tura, indiferent ca ti-ai luat liber de la servici sau ai organizat o tura cu rezervare la cabana.
Detalii despre traseu. Când iti alegi un traseu este necesar sa consulti mai multe surse de informare. Ghiduri turistice, harti, site-uri de specialitate, aplicații mobile, sa suni Salvamontul ce administrează zona respectiva. In primul rând, trebuie sa vezi daca traseul este recomandat pe timp de iarna, periculos, daca este interzis sau inchis, desi suna cam impropriu cele doua termene. Nu sunt trasee închise sau interzise decât pe foaie, pentru ca fiecare se duce pe riscul lui fara a suporta vreo consecință din partea unui organ al statului. Cred ca cel mai indicat ar fi folosirea avertizarilor de tip: periculos iarna, risc de avalanșa sau recomandat turiștilor bine antrenati si echipați corespunzător. Dar in cazul in care vedem astfel de avertizări, sub nicio forma nu trebuie sa accedem pe aceste trasee. Ignorarea avertizărilor pot avea urmări grave. Timpul de mers il găsesti pe majoritatea surselor de informare dat pe timp de vara, însă iarna ar trebui sa mai adăugi cel putin o ora sau chiar mai mult in funcție de traseu. Traseele lungi, ce se întind pe multi km, trebuie evitate, din cauza ca timpul este limitat si, atunci când nu aveti o cabana, un refugiu prin zona sau nu ai luat echipamentul adecvat pentru innoptare la cort, pot fi probleme. Unele site-uri sau ghiduri turistice descriu traseul sau oferă track GPS ce iti pot fi de folos, cu mențiunea ca unele trasee in anumite zone iarna nu mai corespund cu cele de vara. De exemplu Creasta Rodnei, Făgărașului sau Parângului au zone unde trebuie mers pe creasta matematica si nu pe traseul marcat. Difierenta de nivel este un factor care contribuie decisiv in desfășurarea turei. Importanta este diferența cumulata, pentru ca diferența doar de la punctul cel mai jos pana la cel mai înalt poate fi înșelătoare. Poți pleca din Saua Batrana pana pe Pietrosul Rodnei si sa vezi ca ai doar 600 m, însă daca iei in calcul urcările si coborârile, mai ales ca urmărești creasta matematica, s-ar putea sa ai vreo 400-500 m in plus.
Mergi vara intai pe traseul pe care vrei sa-l faci iarna. Ar fi bine, ca atunci când iti alegi un traseu iarna, sa fi cunoscut locurile in prealabil vara si pe vreme buna sau sa mergi cu cineva care a mai fost. Când mergi vara pe un traseu, nu ar strica sa iti iei niște informatii despre eventuale pericole, cum ar fi: zonele cu risc de avalanșa, zone in care te poți rătăci, zone in care te poți retrage in caz de epuizare sau daca te prinde noaptea, zone in care mișuna animalele sălbatice.
Echipamentul. Daca vara poți fenta oarecum muntele si cu un echipament sumar, iarna este cam greu. Coltarii, pioletul, casca, ham, coarda, carabe, bete de trekking, primus, termos sunt lucruri de baza pe care trebuie sa le ai in rucsac. Daca tu consideri ca aparatul DSLR este mai important decât cele enumerate mai sus pentru a impresiona audiență pe Facebook, te poți înșela. In cartea Îngropați in cer, in care este relatata tragedia de pe K2, in care au murit 11 alpiniști, la sfârșit au constat ca au luat multe lucruri inutile, însă niciunul nu au luat un arzator care le-ar fi putut salva viața. O butelie si un arzator te poate scuti si de căratul apei, care, in caz ca termometrul arată multe grade cu minus si ai un traseu lung, are toate șansele sa înghețe. Nu mai spunem de haine calduroase (pantaloni si bluze de lana merinos, geci de puf de gasca), impermeabile (goretex), bocanci impermeabili si caldurosi (goretex) care sunt lucruri elementare oriunde pe timp de iarna. Niciun sac de dormit nu ar strica sa-l ai la tine daca ai loc liber in rucsac si nu ai greutate mare. La capitolul echipament sunt multe lucruri de scris si poate sa difere de la caz la caz. Câteva sunt esențiale, cele enumerate mai sus la care se poate adauga o baterie externa, ochelari de soare, crema de soare, folie de supraviețuire, trusa medicală, lanterna frontala cu baterii de rezerva, care ar fi bine sa le țineți intr-un loc cat mai călduros.
Alimentația. Pe timp iarna avem un mare incovenient, frigul, fiindcă alimentele ce conțin multa apa pot îngheța bocnă si greu pot fi consumate. De aceea ar fi bine sa știm ce mancare sa luam cu noi pentru a nu rămâne flamanzi pe traseu, știind faptul ca iarna organismul consuma mai multa energie. Acum au apărut si termosuri pentru mancare foarte utile in ture lungi sau când dormim la cort.
Experiența si condiția fizica. Poate vara ai prins o vreme buna si ai ajuns pe Moldoveanu in adidași destul de ușor sau ai urcat pe Omu pe la Babele in scurt timp, crezând ca esti montaniard cu experiența, însă iarna se schimba peisajul. Si un traseu care este accesibil in orice perioada anului poate fi un chin. In Rarau, un traseu banal pana la 1600 abia l-am scos la capăt anul trecut pentru ca eram iesit din forma de ceva timp. Daca nu ai mai fost pe trasee de iarna, nu e bine sa alegi un traseu peste puterile tale fizice si psihice. Te poți mulțimi si cu un traseu care merge doar prin padure, chiar daca esti dezamăgit ca nu vezi nimic. Trebuie sa ai răbdare, mulți au in ei febra celui mai înalt varf fara a avea un minim de experiența si de cele mai multe ori iese cu scantei.
In concluzie, daca esti in căutarea unui traseu de iarna tine seama de aceste aspecte la care, bineînțeles, se mai pot adauga si altele.